Când vorbim despre pădure ne vin în minte imagini de un verde infinit sau jocurile de culori spectaculoase ale toamnei. În zilele noastre pădurea este un subiect de discuție extrem de abordat dar din păcate nu pentru frumusețile și beneficiile oferite ci pentru modul în care dispare văzând cu ochii.
   Dacă aruncăm o privire în Europa, pădurile virgine (pădurile virgine sunt ultimele zone de pe glob în care natura supraviețuiește în forma sa pură, fără niciun fel de intervenție umană).au fost distruse-aceasta este plata "Țărilor civilizate" pentru extinderea urbană și modernizare.
 
   În România pădurile virgine încă mai există. Dintr-un total de 322.000 de ha de păduri virgine din eco-regiunea carpatică România deține cca 250.000 ha. Deși ne mândrim cu o suprafață vastă de zone cu păduri virgine, un procent foarte mic din acestea sunt protejate corespunzător, peste 80 % din acestea nu au nici un fel de protecție și riscă să fie distruse într-un mod legal.
 
 
 
    Cum s-a ajuns aici? Expansiunea rurală, cererea tot mai mare de lemne, construirea drumurilor, toate acestea au dus la dispariția ireversibilă a pădurilor.
 
    Cum putem acționa pentru protejarea acestora? Acest lucru se poate face doar prin asigurarea unei protecții integrale din partea statului. Acest satatut ar fi primit imediat ce aceste păduri ar fi încadrate nu la "păduri de protecție" ci la "păduri strict protejate". Pentru și până ca acest lucru să se înfăptuiască NOI, toți, trebuie să contibuim la conservarea acestor minuni ale naturii atât de spectaculoase. 
 
 
 
    Merită să luptăm? Este mai mult decât evident că DA, merită să luptăm pentru pădurile noastre! Pădurea, patrimoniul atât de valoros al țării noastre-unde natura este pură și nemodificată și își urmează cursul firesc, este o moștenire neprețuită pe care o vom lăsa urmașilor noștri.
 
  
    Să vedem în noțiuni științifice semnificația mai vastă a termenului "pădure":
 

    a) pădurile cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum și cele incluse ulterior în acestea, în condițiile legii;

    b) perdelele forestiere de protecție;

    c) jnepenișurile;

    d) pășunile împădurite cu consistență mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de vegetația forestiera.

 

 

   Să urmărim câteva principii care stau la baza gestionării durabile a pădurilor:

 

    a) promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurilor;

    b) asigurarea integrității fondului forestier și a permanenței pădurii;

    c) majorarea suprafeței terenurilor ocupate cu păduri;

    d) politici forestiere stabile pe termen lung;

    e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituțională și operatională în gestionarea pădurilor;

    f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;

    g) creșterea rolului silviculturii în dezvoltarea rurală;

    h) promovarea tipului natural fundamental de pădure și asigurarea diversității biologice a pădurii;

    i) armonizarea relațiilor dintre silvicultură și alte domenii de activitate;

    j) sprijinirea proprietarilor de păduri și stimularea asocierii acestora;

    k) prevenirea degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acțiunilor umane și a  factorilor de mediu destabilizatori.

 

   Dupa forma de proprietate, fondul forestier nașional poate să fie:

 

    a) fond forestier proprietate publică a statului;

    b) fond forestier proprietate publică a unitaților administrativ-teritoriale;

    c) fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice;

    d) fond forestier proprietate privată a unitaților administrativ-teritoriale
 
   
 
     Ești curios să știi cam cât de rapid este procesul de dispariție a pădurilor?
 
    De la Revoluție încoace pădurile au dispărut cam 3 ha/ora! 366.000 de ha de pădure au dispărut fără a fi regenerate sau replantate. Cam trei milioane de ha de ternuri din fondul agricol al țării puternic degradate și neroditoare dar cu un imens potențial de declanșare a hazardelor naturale - inundații, eroziuni sau alunecări de teren, etc.
 
                                                
    În prezentul cod silvic s-a legiferat împădurirea a doua milioane de hectare până în anul 2035 dar în ultimii ani s-au împădurit terenuri cu aproximativ 70-80 % mai puțin din cât era propus.